I am what I am...

             Sunt ceea ce sunt sunt popria mea creatie.Asa ca vino si arunca o privire,da-mi un carlig sau admira-ma. E lumea mea de care pot fi mandra...lumea mea, si viata mea nu e un loc in care sa ma ascund. Viata nu are nici un sens pana cand nu spui "Sunt ceea ce sunt". Nu vreau lauda sau mila,imi bat singura tobele. Unii cred ca e doar zgomot,eu cred ca e dragut...Si ce daca iubesc fiecare scanteie? De ce nu privesti lucrurile din alt unghi? Sunt ceea ce sunt,nu am nevoie de scuze.Imi creez propria mana,uneori cu asii alteori cu doiarii. Este o singura viata si aici nu sunt intoarceri sau pastrari...o singura viata ,deci e timpul sa-ti deschizi dulapul.
       Sunt ceea ce sunt...sunt puternica,sunt vrednica...eu apartin.Sunt folositoare, sunt cineva,sunt la fel de buna ca tine!

Prin ochii lor

           Mi-a fost intotdeauna greu sa spun ceea ce simt chiar si persoanelor apropiate.De am iubit sau am jelit ,nu mi-am expus sentimentele in fata cuiva. Iar cand am facut-o nu am exteriorizat tot ,ci doar o mica parte si am primit pareri care nu erau la locul lor. Nu imi poti spune ca nu e drept ceea ce spun cand fiecare om simte in felul lui. Nu-mi spune cum o sa fie sau ca o sa-mi dau eu seama mai tarziu ca mai apoi sa primesti inapoi acele cuvinte care te-ar face sa te simti atat de bine "Aveai dreptate". Nici daca as spune tot cu cele mai mici detalii nu ai putea sa-ti dai seama ce e de fapt. Pentru ca sentimentele nu pot fi exprimate in cuvinte...Descrie tu unui orb, culoarea cerului! E inutil. Si nici macar nu am nevoie de o parere...stiu foarte bine ce simt si sunt foarte sigura pe sentimentele mele. Nu-mi faci un bine spunandu-mi ca sunt confuza pe ceea ce simt.
          Stiu,stiu ca e greu pentru tine sa intelegi cum e sa vrei ceva enorm de mult,dar sa fii capabil sa intelegi ca acel lucru iti face rau. Deseori l-am asemanat cu un drog. Si te rezumi la ceva atat de simplu dandu-ti cu parerea spunand ca de fapt nu exista iubire dependenta pentru acel ceva. Si da,nu ai cum sa intelegi asta pentru ca eu sunt egoista cand vine vorba de iubire. Adica ii vreau tot binele din lume, dar il vreau si pe al meu. Daca ar fi sa nu fiu egoista eram si azi a lui,dar mie nu mi-ar fi fost bine,m-as fi chinuit.Dar am ales sa ne fie bine la amandoi...in felul meu. Stiu cat de meschin suna,stiu..."nu mi-ar fi fost bine,m-as fi chinuit" adica daca iubesti induri pentru persoana aceea. Dar stiu ca nici lui nu i-ar fi fost bine sa stie ce simt si mai apoi sa se simta vinovat .E ca o lama cu mai multe taisuri...Orice ai alege, ceva bun lasi in urma!Stiu ce fac, si stiu ca doare. Imi rup sufletul ca sa nu-l rup pe al lui. Si nu vreau sa il schimb pentru ca sa-mi fie mie bine, oricat de egoista as fi.Si-mi e mila, de amandoi. De mine, ca-s neputincioasa. De el…fiindca nu stie ca-i apartin.

“I'm tough, ambitious, and I know exactly what I want. If that makes me a bitch, okay.”

    " Nu-mi place lumea azi...esti atat de bun cu mine,stiu, totusi as vrea sa-ti spun dar parca vezi in mine un inger, inocent si dulce.Ieri am plans...trebuie sa te fi surprins sa vezi o parte mai sensibila. Nu te inteleg ca esti asa confuz, nu te invidiez...Sunt un pic din toate,all roled into one! Sunt rea.Iubesc.Sunt un copil.Sunt o pacatoasa.Sunt o sfanta.Nu imi e rusine...Sunt iadul tau.Sunt visul tau.Nu sunt nimic intre.Stii ca nu ti-ai dori in alt fel. Deci ia-ma asa cum sunt ,asta inseamna ca trebuie sa fii un om puternic. Ai inceput sa ma ataci cand te enervam si cand o duceam la extreme, maine ma voi schimba dar azi nu inseamna nimic. Doar atunci cand crezi ca ma ai ,observa ca anotimpurile deja s-au schimbat, cred ca e cool ceea ce faci tu...si nu incerca sa-mi canti. Sunt rea.Iubesc.Sunt un copil.Sunt o pacatoasa.Sunt o sfanta.Nu imi e rusine...Sunt iadul tau.Sunt visul tau.Nu sunt nimic intre.Stii ca nu ti-ai dori in alt fel. Sunt rea, sunt agasanta, sunt o zeita pe proprii genunchi.Cand esti ranit,cand suferi, sunt ingerul tau sub acoperire. Am fost amortita, mi-am revenit, nu poti spune ca nu sunt in viata,stii ca nu as fi vrut sa fie altfel."   Great song!!!

Ganduri spuse in soapta

    


       Cum ii poti explica unui suflet ca timpul vindeca orice rana? Unui suflet caruia i-ai prabusit cerul peste el? Nu mai am raspunsuri. Nu mai am intrebari. Ma mint ca timpul va rezolva totul pentru mine. Si lupt cot la cot cu fantasma mea,timpul. Nu mai cred ,dar imi doresc...Se prabuseste totul atunci cand realizezi ca de fapt nu e orgoliu...nu e dorinta...e iubire! As fi vrut sa nu fiu cum sunt acum ci cum eram inainte. Dar nu se mai poate...nu mai esti tu.
       Am stiut mereu ca voi cadea doar atunci cand o sa inghesui in inima mea un suflet de barbat. Si asa a fost. L-am lasat sa intre cu gandul ca nu ma poate afecta prea tare. La urma urmei el un barbat,iar eu...Anna. I-am dat o particica din inima mea si a inceput sa ceara mai mult. Sa manance din vise. Sa imi dea alte legi. Sa ma faca sa ma indoiesc de ale mele. Sa ma faca dependenta de el.Cand l-am alungat a plecat cu jumatate din inima mea. Fara balanta, mi-am pierdut echilibrul...
       Credeam ca o sa uit. Speram ca o sa uit. Mi-am propus sa uit.Daca mi-ar fi spus cineva,atunci ca dupa mult timp inca o sa-i mai simt parfumul pielii lui, ca inca o sa-i mai simt respiratia la orice pas, ca inca orice lucru imi aminteste de el, ca inca o sa'i mai simt sarutul in buze straine... i-as fi spus : La Dracu cu tot. E imposibil. Nu exista asa ceva.Nu ma plang.Am incercat sa-l uit prin toate metodele posibile, dar nu am cum cand ai lasat o parte di tine aici...Timpul NU vindeca.Ochii care nu se vad NU se uita.

Valentine's Day!

       Mda...imi spusesem ca nu am sa scriu despre ziua asta dar nu ma pot abtine. Nu pot sa zic ca sunt impotriva acestei zile ci sunt impotriva materializarii iubirii. Adica, iubirea nu se arata prin cadouri,declaratii,zile speciale...ci se simte. Si nu am nimic impotriva celor care se iubesc de ani buni si se iubesc in adevaratul sens al cuvantului sa sarbatoareasca aceasta zi, desi se pare ca pentru ei Valentine's Day a devenit cliseu. Si au dreptate oarecum pentru ca nu avem nevoie de o zi anume sa ne aratam iubirea. Sunt cupluri care in timpul relatiei lor nu au avut nici un moment tandru,ori parte de cuvinte/declaratii frumoase, dar se gandesc ca "el/ea ma iubeste...ca deh,altfel n-ar fi stat cu mine", si asteapta cu nerabdare Valentine's Day sa isi arate iubirea.Sa fim seriosi... Sau relatii de cateva saptamani ,zile...in care nici macar nu au avut timp sa se cunoasca indeajuns si isi spun ca "abia astept sa ii arat cat il/o iubesc".Nu mai spun de cei care isi cauta parteneri pentru aceasta zi.Penibil...
      Poate ca nu aveam nimic impotriva acestei sarbatori daca cei ce o sarbatoreau erau intradevar oameni care se iubesc,ce sunt indragostiti. Nu toti avem dreptul sa o sarbatorim,nu pe toti ne defineste. E ca si cum ne-am sarbatori ziua de nume la alt nume.
     Chiar azi am auzit de la o femeie casatorita ca ea nu se mai bucura atat de mult de sarbatoarea asta,a devenit ceva banal...din start m-am gandit, "e clar,a intervenit monotonia intre ei si deja iubirea nu mai e impotanta pentru ei...". Analizand mai bine situatia m-am gandit ca ei sunt impreuna de atat timp, de atat timp se vad zi de zi ,se iubesc si au posibilitatea sa-si faca fiecare zi o zi a lor,o zi a indragostitilor.Nu au nevoie sa astepte 14 februarie sa-si dea un cadou semnificativ,ori sa-si faca o declaratie.Make everyday, Valentine's Day!!!

Do we mean love, when we say love?

                      Do we mean love, when we say love? The answer...? I don't know.. we used to lie each other everyday,at every step.We're fucking liars with masks...If you lie, it will make things worse for you, too. Oh, you might get away with it once or twice, but you will get caught sooner or later.Lying makes things worse because it hurts your personal relationships: relationships with friends, brothers and sisters, parents, children, teachers and other adults.Think of it for a moment. When you lie, it is a burden you have to carry with you. It makes you feel bad inside. You know you hurt your relationship with someone by lying. It violates the trust people have in you. Usually you have to lie again to cover up the first lie, and you feel even worse for doing that.Have you ever noticed how badly you feel when you discover a friend has told you even a little lie? It hurts a lot. You wonder why a friend would do that to you. You think about it a lot, and you just don’t trust your friend as much after that. It’s not the same.We are tempted to lie because we want something and use a lie to get it . . . That sounds a little selfish, doesn’t it? No wonder lying makes us feel lonely. No wonder the devil is called the father of lies.
                     Lies decrease the love we have for one another. They diminish hope. They extinguish trust and belief in one another. Lies are morally wrong.At every point a person has a choice to forgive or not forgive for the right reasons. Conciliatory personalities tend to forgive too much, too quickly. Aggressive personalities tend to forgive too little, too late. We need to strike a balance.
    




                  


                   But...I wonder...how to tell that your love is a lie...?

              

...dreams...

   Am fost intotdeauna copilul care a dat din picior si visul i s-a implinit... E extraordinar, intradevar, doar daca stii ce sa-ti doresti! Orice tampenie, orice propozitie/fraza care incepe cu "Mi-as dori..." ,devine realitate. Ma simt ca intr-un film prost pe care l-am vazut acum ceva ani... o comedie stupida in care personajul feminin din rolul principal fusese blestemata ca orice dorinta sa i se indeplineasca. La prima vedere nu pare un blestem ca ceea ce-ti doresti sa devina realitate, dar let's think better. Cand eram mica aveam intotdeauna niste intrebari filosofice... intrebari la care cred ca nimeni nu s-a gandit. Si apropo de vise si dorinte, ma intrebam de ce oare atunci cand oamenii au sansa sa-si puna o dorinta ( cand suflam in lumanarile tortului de la aniversare, ori atunci cand vedem o stea cazatoare,...) de ce isi irosesc dorintele pe idealuri stupide (sa ma iubesca cutare,sa fiu fericit/a, sa iau examenul nu stiu care, sa...). Ma gandeam ca poate sa fie ultima ta sansa de a-ti pune o dorinta si este evident ca avem mii de visuri si il spunem pe cel care ne trece prin gand primul. De multe ori vrem sa ne razgandim, but we miss the chance! Asa ca m-am gandit sa fiu eu mai desteapta ca restul:))) si sa-mi doresc ca de fiecare data cand imi pun o dorinta sa spun ca "Vreau sa mi se indeplineasca orice dorinta oriunde,oricand!". Si uite asa aveam mai multe sanse sa-mi pun dorinta asta, pana o sa fiu sigura ca se indeplineste. Si simt ca mi s-a indeplinit acea stupida dorinta, si-mi pare rau. La urma urmei era mai bine sa primesc ceea ce cuvine Dumnezeu. Desi, m-ar putea ajuta chestia asta sa-mi transform acest prilej in ceva bun...Gresind in dorinte, as putea sa invat pentru viitor ce sa-mi doresc dandu-mi seama de ce am nevoie!
   Multi se plang ca nu li se indeplineste nici o dorinta... mie mi se indeplinesc toate si tot ma plang:)) Niciodata nu am putea fi multumiti de ceea ce avem... Tu stii ce sa-ti doresti?!?

Ei...

      Ei...ei sunt cei care imi spun mie ca ma iubesc...iar eu,eu sunt cea ce-i dezamageste. Am invatat sa fug de fiecare data cand o simt in preajma...fug inainte de a se apropia si a ma sageta...fug pana a ajunge ea la mine...fug daca simt ca ma invaluie iubirea...Sunt acei ei care fac orice sa-mi arate ca ar face orice pentru un  moment in care eu sa ii las sa-mi arate ce-i iubirea. Dar nu-i las...eu fug... la tine. Cu gandul la tine...si ma ascund in amintirea iubirii ce ti-o port.
      Ei...sunt aceia care au spus ca esti un prost. Ei sunt niste prosti pentru ca nu inteleg ca simpla ta prezenta, desi, stand tacut, privind in ochii mei (chiar daca privesti prin poze) face ca inima mea sa pulseze puternic iar sufletul sa se invaluie cu fericire... simpla ta prezenta valoreaza sentimental mai mult decat toate dovezile de iubire posibile din lume, toate gesturile tandre, toate atingerile si toate...
      Ei...sunt cei care mi-au zis ca nu stiu ce sa aleg si ca sunt o proasta, iubindu-te pe tine. Dar tot ei nu stiu ce sentiment suprem ma invaluie numai cand inca iti mai simt parfumul si respiratia... Toate sentimentele din lume, adunate ,n-ar avea acelasi efect.
      Ei...ei,sunt aceia ce-mi spun ca gresesc inca sperand la NOI... Tot ei nu-si vor putea imagina vreodata cum curcubeul ne-a aparut in acea noapte pe cer, cum mi-ai asezat Luna in palma si cum stelele le-ai asezat in parul meu...luminandu-ti chipul...la ultimul nostru sarut...
      Ei...ei sunt aceia care spun ca ma iubesc si ca ar face orice sa le dau sansa sa-mi arate asta, iar Tu...tu esti cel care e iubit...

Si...mi-a fost dor sa-ti mai aud vocea inca o data!!!

Vision of Love

Definitia iubirii pentru mine se rezuma la reciprocitate: reciprocitatea in sentimente,fapte,ganduri,ceea ce poti gasi numai in sufletul pereche.Cred in faptul ca Dumnezeu ne-a dat un singur suflet pereche cu care ne potrivim 100%. Acest suflet pereche se poate afla oriunde in aceasta lume ,printre cele 7 mld de persoane pe care le gazduieste planeta,poate avea orice varsta,sex,culoare, limba,religie... Va mai intrebati de ce exista persoane cu inclinatii mai putin heterosexuale sau persoane care le plac ca partenerii lor sa aiba o varsta mult mai mare sau mai mica decat ei...Suntem  oamenii care se bazeaza pe principiile lor si cautam o persoana potrivita dar nu un suflet pereche.Nu vom avea niciodata sansa de a cunoaste fiecare persoana in parte ,nici daca am vrea. Putem fi optimisti, gandindu-ne ca sufletul pereche,indiferent unde ar fi il putem intalni cel putin odata in viata,macar trecand pe strada,pe langa noi,stand la aceeasi cafenea,invatant in aceeasi scoala etc. Lasand la o parte principiile legate de imagine pe care le avem, exista posibilitatea ca sufletul nostru pereche sa fie implicat intr-o relatie sau in cel mai rau caz sa fi murit...


         Pe parcursul vietii avem diferite relatii care cunostem lumea din jurul nostru ,dar cu ajutorul relatiilor ajungem sa ne cunoastem si pe noi, dandu'ne seama ce anume ne place la o persoana ,cum trebuie sa ne comportam cu partenerul etc. Fiecare relatie pe care o avem,e un mod prin care prindem experienta.Persoanele cu care nu ne intelegem prea bine sunt compatibile cu noi cel mult 3-4%. Pe parcursul vietii intalnim persoane mai mult sau mai putin compatibile. Majoritatea gasesc compabilitatea cea mai des intalnita, de 30%, in parteneri ,iar hobby-urile,trairile,pasiunile,gandurile etc. li se par corespunzatoare cu cele ale partenerului.Ne gandim ,de altfel,ca nu am putea gasi o persoana mai potrivita. De aceea multi se opresc la acea persoana incetand astfel sa mai cunoasca alte persoane pentru a nu fi infideli sau au parte doar de scurte aventuri din care e mai putin probabil sa doreasca a se cunoste. Egalitatea de compabilitate este imposibila exceptand cazul de 100%,din aceasta cauza nu exista iubire reciproca.La inceputul oricarei relatii ,partenerii au doar o atractie fizica unul fata de celalalt,care tine cel mult 3 luni,apoi partenerii descopera ca au destule lucruri in comun pentru a nu pune capat relatiei doar datorita faptului ca atractia a disparut. Dupa ceva timp,cativa ani poate,exista posibilitatea ca unul din parteneri sa tina la celalalt.Aratandu-si iubirea partenerul risca sa faca persoana iubita sa stea cu el ,chiar daca aceea nu simte nimic facand un compromis,gandindu-se ca exista posibilitatea ca sa nu mai gaseasca o persoana sa-l mai iubeasca asa. Partenerii isi extind relatia pe ani buni,datorita intervenirii obisnuintei sau a sentimentului de atasare.Ajung la o varsta la care se gandesc sa intemeieze o familie,casatorindu-se si facand un copil,doi. Dupa aparitia copiilor dispare orice forma de afectiune,iar activitatile ce le placeau sa le faca impreuna nu mai sunt atat de placute,iar pe primul loc sunt copii si toata atentia este indreptata asupra lor. In cazurile fericite partenerii raman impreuna pentru copii sau pentru ca s-au obisnuit unul cu celalalt sau doar pentru ca au o varsta la care e cam dificil de a gasi o relatie.




Consider ca sufletul pereche il vom intalni sigur dupa ce vom muri,acolo fiind viata adevarata a noastra.Viata pamanteana este superficiala si sunt sanse  de 1% de a gasi sufletul pereche ,ceva atat de divin si de pur...!