Non guarda avanti mai!

          ”Tu m-ai intalnit cand incercam sa ma ascund, si de oameni ,si de viata si de orice gand, alergam departe de-amintiri si de aventura unei noi iubiri. Nu sunt ceea ce par, sunt vesnicul hoinar, mi-e teama ca-ntr-o zi de toate voi fugi- Nu ma iubi, nu ma iubi, te rog!” Sanda Ladosi – Nu ma iubi

Rewind the time

                     Mi-am spus dintotdeauna, mai in gluma mai in serios, ca ar fi trebuit sa vad lumina zilei intr-o alta epoca.Intr-o lume atat de simpla, cu atat de putine sanse de nefericire, iubirile se derulau dupa un tipar in care virtutea era timiditatea , nu tupeul. Sensibilitatea, nu croseul ofensiv. Manierele, nu datul din coate. M-as fi simtit mult mai confortabil, sau cel putin, n-as mai fi avut atatea batai de cap, atatea jocuri de-a “uite iubirea, nu e iubirea”, atatea dileme si cautari febrile,in van. Asa cum pizmuiam eu o viata in care singurul lucru complicat erau volanele rochiilor , femeia din corsetul meu din anii ’20 ar fi dat orice sa poata transpira putin pe o banda de alergat din 2011, invesmantata intr-o pereche de pantaloni scurti, tenisi si maieu. Ar fi schimbat poate ani buni din viata ei  pentru o saptamana in care sa-si poata satisface toate visele nerostite de sotie si mama, incorsetate la fel de strans precum rochiile ei de epoca. Pentru libertati care noi le  luam de-a gata si nu stim ce sa facem cu ele. Putem sa alegem singure pe cine sa iubim, fara sa ne intereseze gura lumii, dar punem ochii pe cele mai nepotrivite persoane. Putem iesi pe strada neinsotite, cu libertatea de a vorbi cu cine vrem, fara “sa ne compromitem” social. Ne pierdem, insa, in teama de a nu divulga prea mult, de a nu fi nici prea insistente,nici prea reci. Nici prea amorezate, nici prea indiferente. Ca sa aflam ce simtaminte poarta iubirile noastre, nu avem nevoie sa le trimitem scrisorele prin mesageri de taina, ci le putem scrie instant, pe Facebook,primind raspunsul lor in cateva secunde , insa ne e teama sa-l aflam, asa ca ne inghitim cuvintele. Ne bucuram de privilegii la care strabunicile noastre nici nu visau,dar suntem mai tematoare decat erau ele, in lumea lor stramta, cu iubiri disciplinate. Avem drept de vot, putem deveni femei de afaceri sau cosmonauti si ne putem indragosti de vecinul de scara, de colegul de scoala/birou sau chiar de cineva de la celalalt colt al planetei. Ne poticnim, insa, in dileme vechi de cand lumea.

        

              M-am gandit ce si-ar fi dorit femeia care a purtat candva acel corset . Pe cine invidia ea, dincolo de mode, funde si baluri? Probabil pe barbati ,singurii carora totul le era permis pe atunci. Si, chiar daca suntem oficial pe picior de egalitate , si noi am mai avea multe de furat de la ei. Lucrurile cu adevarat importante pe care nu indraznim, nici dupa aproape un secol, sa ni le insusim cu totul.

               

           Altfel spus, o iubire neimpartasita nu este simptomul unui defect iremediabil ,al unei lipse acute de farmec ,umor sau frumusete, ci pur si simplu o chestiune de chimie.Femeile de demult stiau cum sa-si joace cu maiestrie putinele carti pe care le aveau la indemana. Stiau cum sa dea din gene pentru a-si arata iubirea sau respingerea , pentru a scrie istorie si a-si schimba destinul. Invatasera sa faca mult cu foarte putin. Noi, in schimb, putem misca muntii pentru ceea ce ne dorim, avem voie sa rostim toate cuvintele care lor le erau interzise si sa dam glas tuturor sentimentelor care nu erau “de bon ton”. Atunci cand iti place cu adevarat cineva sau iti doresti atat de mult un lucru incat aproape ti-e teama sa-l rostesti cu voce tare , cel mai intelept lucru e sa tragi adanc aer in piept, pentru ca nu te jeneaza nici un corset , si s-o alungi cat ai bate de doua ori din gene. Teama, nu dragostea.

                                                            (The dove, 1927)

déjà vu

       
        Déjà vu'ul este o modalitate prin care destinul iti spune ca esti exact unde trebuie sa fii. De aceea simti ca ai mai trait asta inainte.

Do you really...?

              La sfarsitul zilei cu totii ne aruncam gunoiul si ne asteptam ca  niste oameni sa vina sa il ia. Il uitam si nu ne mai amintim niciodata de el. Dar acesta tot se aduna , intr-o gramada mare…si creste pe zi ce trece.

She vs. He (part II)

                                                       -Tangled-

She: Something  brought you here. Fate. Destiny.

He:  A horse.

              Femeile gandesc mult mai complex asupra lucrurilor.Pentru  o femeie un copac este o forma de viata, poate  un adapost pentru pasari , dar si un arbore care ofera umbra pamantului, si totusi un copac are diferite forme ale coroanei, diferita la fiecare specie, acesta poate avea si diferite inaltimi si de asemenea frunzele acestora difera de la copac la copac, in plus nu toti copacii infloresc la fel sau in acelasi timp…etc; pentru un barbat un copac este un copac si punct. Sunt sute de exemple privind gandirea complexa a femeilor fata de cea a barbatilor. Acum cateva zile, in autobuz, in fata mea, erau doi tineri. De cum m-am asezat , ea a incercat sa-i explice lui o cale mai scurta de a ajunge la matusa sa. Acesta nu intelegea si a pus-o sa mai repete inca o data, si inca o data, pana cand au inceput sa se contrazica. Restul drumului au fost tacuti amandoi, iar la un moment dat :

She: Ce ai?

He: Nimic, ce sa am?

             Intradevar, se vedea pe chipul lui ca nu avea nimic, dar ea considera ca el s-a suparat in urma acestei discutii, si ca ascunde acest lucru . (De altfel, noi ,femeile am fi reactionat asa, dar asta nu inseamna ca si ei procedeaza la fel.) La urma urmei a fost o simpla discutie, mai aprinsa ce-i drept , dar de ce sa afecteze asta? Femeile fac din tantar, armasar , si ea desigur ca era un pic iritata de discutia ce au avut-o.

            Ne-am obisnuit sa privim lucrurile din privinta noastra , si daca noi am reactiona intr-un fel la o anumita situatie, ne inchipuim ca si ceilalti reactioneaza la fel . FALS! Nu ne gandim ca toti suntem diferiti si percepem altfel lucrurile si situatiile. Si nu numai in situatii din astea, ci si atunci cand facem o gluma, un compliment,orice…nu toti privesc lucrurile cum le privim noi. Am dat exemplu femeie vs. barbat, pentru ca in primul rand sunt cele mai dese conflicte de genul asta intalnite si pentru ca intre femeie si barbat este cea mai mare diferenta, vizavi de gandire.

             Knott Mutch, a scos acum 30 de ani o carte "goala", ce s-a vandut in milioane de exemplare in intreaga lume. Cartea se intituleaza “ Tot ce stiu barbatii despre femei”. De la prima pana la ultima pagina - fiecare numerotata cu grija cu cate o inimioara incifrata -, totul este "blanc". Si nu e o greseala de tiparire. Barbatii nu stiu nimic despre femei.

Cea din urma masca

              Mi-a fost greu sa scriu asta, mi-a luat saptamani intregi pana sa ma decid daca o sa postez articolul asta. E cea mai de pret masca, cea care mi-a acoperit o mare parte din viata, sufletul. E cea care m-a ajutat sa ma mint atat timp… E acea masca care m-a ajutat sa ignor toate sentimentele pe care le am , fata de omul care mi-a aratat pentru prima oara ce inseamna dezamagirea…inainte de a-mi arata cum se scrie,cum se citeste acest sentiment. M-am ascuns in tot acest timp, sa arat cuiva ceea ce e in sufletul meu fata de tine, si voi continua sa o fac. M-am intrebat mereu daca voi mai putea avea vreodata, incredere in cineva. Si am avut, si de multe ori am fost dezamagita, si atunci m-am gandit la tine… De fiecare data cand cineva ma dezamageste, ma gandesc la tine. Nu te invinuiesc pentru asta, de altfel toate persoanele care au vrut sa plece, le-am lasat. Am simtit ca binele lor nu depindea de mine, asa ca eu nu aveam nici un rol. Nu era o problema pentru mine ca sufeream…imi mai puneam o masca si ieseam pe usa, cu zambetul pe buze!

          Te-am lasat sa crezi ca imi este mult mai bine fara tine, ca tu pentru mine nu insemni nimic si nici nu ai insemnat vreodata, ca nu imi pasa de tine si ca tu in viata mea nu existi. Consider ca a fost o decizie puerila dar in acelasi timp singura decizie care ne-ar fi ajutat atunci, si acum, de altfel. Ma intreb,totusi, daca ar schimba ceva, daca,intr-o zi as veni la tine si ti-as spune ca de fapt tu contezi foarte mult pentru mine, si iti simt lipsa enorm si ca ti-ai lasat amprenta,puternic in viata mea… Nu as vrea sa te simti vinovat deloc.Ci doar as vrea sa stii ca eu te iubesc. Ar schimba ceva? Te-ar ajuta cu ceva? Nu cred… Cred ca ar fi ca o greutate pe umerii tai, o constiinta incarcata. Sau poate nici asa. Nu stiu, nu pot sa vorbesc in numele tau,pentru ca uite : sunt aici niste cuvinte ,care pun pariu ca nu crezi ca le-as fi simtit vreodata; eu nu stiu ce e in sufletul tau si poate…tu deja simti acea greutate pe umerii tai si stii ca nu poti face nimic, si poate….

Privire de ansamblu

               Te chinui si incerci cu toate puterile sa-ti implinesti un vis si nu reusesti…incerci din nou si din nou si  totul ti se pare a fi impotriva ta. Nu renunti si iti investesti toata energia si timpul pentru a face acest vis realitate. Schimbi tactica si incerci in alt mod pentru a reusi, dar totul e in zadar. Te-ai gandit vreodata care este esenta visului tau? Daca acest vis pe care il ai e un pas spre bine? Eu… eu Il iubesc enorm pe Dumnezeu si stiu ca si El ma iubeste si ca Ma ajuta in orice fac. Lupt pentru visele mele, dar ma gandesc si la consecintele acestora dupa ce vor deveni realitate. Si cred ca Dumnezeu stie ce e mai bine pentru mine, iar daca visul meu e ceea ce am nevoie, Ma va ajuta sa-l indeplinesc…de nu, imi Va arata pe parcurs de ce nu e bine sa mai incerc pentru acest vis. Ganditi-va ca visele noastre “gresite” sunt ca niste bomboane ….atat de dulci si colorate,cu un parfum incantator si irezistibile. Sunt atat de placute cand le ai , iar Dumnezeu e cel care ne ia din mana aceste bomboane si ne ofera legume in schimb(neimplinirea acelor vise). Banal,as zice, ce sa facem noi cu legume?Incercam din rasputeri sa ne luam bomboanele inapoi ,dar nu ne dam seama ca nu ne putem hrani mereu cu bomboane pentru ca nu ne hranim corect si vom avea si carii intr-un final. Asadar sufletul este asemenea trupului. Nu il putem hrani cu vise care ne dauneaza.Trebuie sa il mentinem sanatos. Un vis neindeplinit nu inseamna neaparat un esec, poate inseamna un vis prost ales.

(11) Quotes

Uşa care duce spre trecutul nostru a rămas întredeschisă; trebuie s-o închidem neapărat. Nimeni nu are nevoie de curent în viaţa lui amoroasă!

   Marc Levy "Toate acele lucruri pe care nu ni le-am spus"