Vant...nori...ceata...ploaie...intuneric...tipete...furtuna...plumb-apasare...suflet...neputinta...blocaj...neliniste...impotrivire.... Cuvinte soptite, neputinta de pronuntare a cuvintelor coplesitoare dintr-un suflet incarcat. Respingere si nonsens. Nod in gat. Fobie. Chipul meu purtand o întrebare permanentă care va contamina privirile celorlalţi făcând să se nască aceeaşi nelinişte, aceeaşi tulburare, enervare şi atracţie pe care le exercită tot ce nu putem înţelege sau satisface. Sunt intuiţii care maturizează sufletul în nopţile lungi de vară, calde, fără oameni. Tremur la gândul că sunt certată de soartă şi pusă alături de oameni care se desăvârşesc sau se pierd prin sine. Slăbiciune...Trăiesc în reprize, cu pauze incerte...
Sometimes the person who’s always been there for everyone else… needs to be a moment for herself!
Sirul acela de litere mute ii rasuna in urechi ca o cascada de apa cristalina. Rostite, isi pierdeau magia; n`au fost niciodata punctul ei forte. Scrisul era linistea ei, cantecul de leagan care ii potolea spaimele.
No comments:
Post a Comment
Voi spuneti ca: