Friday, September 16, 2011
Nod in gat
Am prins prostul “obicei” de a-mi pierde noptile si de a ma trezi prost,avand ca urmare o zi oribila… Am iesit grabita pe usa pentru a nu pierde intalnirea cu viata mea, dar am ajuns la timp, exact la ultima lectie! Au mai fost cativa participantï la cursul numit ”viata mea”, iar cand tocmai spuneam de ce m-am trezit lacrimand in urma unui vis neplacut, m-a lovit peste fata ca o concluzie,o intrebare : “Il iubesti,nu?” A fost pentru prima data in viata cand mi-am pierdut rasuflarea pret de cateva secunde, dar curios a fost ca nu a fost prima data cand ma intreaba cineva asta. Nu inteleg cum pot pune unii intrebarea asta daca abia ma cunosc pe mine, abia ne cunosc pe noi? Adica , e atat de evident? Am inimioare care zboara in jurul meu sau radiez de atata iubire?!? Le-am raspuns afirmativ, dupa cateva secunde de blocaj… dar au simtit greutatea raspunsului meu. Poate ca nu mai auzisem de mult intrebarea asta sau poate aveam nevoie sa-mi aduca cineva aminte, intrebandu-ma, ca sa ma trezesc la realitate. Si da, m-a ajutat… si peste asta mi-am adus aminte ceea ce inseamna pentru mine sa iubesc pe cineva si cum ar trebui sa o fac.
Thursday, September 15, 2011
From A, with love
Si uite ca mi-am facut curaj sa scriu si un al doilea post despre tine. In unele din zile ma gandeam la cat de greu mi-ar fi sa iti spun ce am in sufletelul asta mic al meu pentru tine… Cum te descriam in primul post, ca ai fi initiatorul suferintei si cel care m-a invatat cum si despre ce e vorba si de ce si cand sa nu am incredere in oameni…niciodata. Poate ca mi-ai oferit asta inainte sa invat fericirea deplina. Mi-ai aratat ca un om care pleaca ar putea sa nu se mai intoarca niciodata. Si asta mi-a creat dependente,sentimente bolnave….De asta nu-s un om fericit si nu voi fi , probabil niciodata. In nenumarate nopti m-am prabusit la intrarea in camera si am ramas acolo pana dimineata, pentru ca am auzit ca noaptea e un bun sfatuitor. De obicei trecea! Si ma trezeam o noua persoana, mai puternica. Imi machiam un zambet fals pe chip, ca seara sa fie stricat de lacrimi, din nou. Si nu-mi cere sa fiu puternica cand totul a inceput prin a-mi prabusi cerul...
confession
Niciodata persoanele din jurul meu nu au fost in stare sa ma asculte. N-au reusit nici macar sa se prefaca ca asculta. Uneori ma gandesc ca asta imi arata ca tot ce fac eu este sa aberez si sa spun numai lucruri neinteresante pentru urechile celorlalti.
Poate acesta e unul din motivele pentru care deseori am ales sa tac in schimbul exprimarii propriei opinii in diverse conversatii, si poate asta este motivul pentru care in fata cunostintelor sunt acea “tipa timida si tacuta”…pe care multi nu o inteleg. Mi-am pus intrebarea deseori, daca cei dragi nu-si dau interesul sa ma asculte, de ce ar face asta un strain? Poate ca asta e unul dintre motivele pentru care am inceput sa scriu, sa ma adresez unei coale de hartie si unui pix, care par sa-mi fie cele mai de pret lucruri din viata. Da, recunosc…exista posibilitatea sa nu scriu numai din placere ci poate o fac pentru ca simt nevoia de a fi ascultata. Am facut o pasiune din scris din motivul ca foaia nu-mi va judeca niciodata actiunile, iar pixul nu-mi va scrie cuvinte in plus, pe care nu le simt, ci stau cuminti si-mi sunt alaturi in noptile tarzii si zilele grele, asteptandu-ma pe mine sa le mai "povestesc ceva"…
Intotdeauna m-am considerat o persoana ciudata si diferita, pentru ca in sinea mea gasesc legaturi si rezolvari in lucruri nesemnificative, pentru mine logice. Pentru ca am opinii diferite fata de persoanele de aceeasi varsta, acelasi statut sau acelasi sex. Mai explicit, la varsta mea eu ma gandesc la lucrurile pe care le fac sa nu fie daunatoare viitorului. Nu stiu cate persoane la aceasta varsta se gandesc bine inainte sa faca un lucru si sa tina cont de afectarea viitorului. Posibil sa fie nebunesc pentru ca nici unul dintre noi nu stie ce va fi maine ,sau daca va mai exista o zi de maine si trebuie sa traim fiecare clipa la maxim, nu? Eu dimpotriva…ma gandesc ca dupa ziua de maine mai urmeaza inca un an, iar dupa anul acela inca un deceniu… Cum spunea ingerul meu pazitor, citez: “Fa tot ce iti trece prin cap, atat timp cat stii ca e folositor”.
Apoi banii…referitor la mine, mie banii nu-mi dicteaza idealurile. Banul nu-ti va satisface niciodata placerile oricat de mult crezi asta…Uite de ce! Oricat de multi bani ai avea, mereu vei gasi ceva mai scump decat iti poti permite. Si vei tinde catre achizitionarea lui. Iar cand vei reusi sa ai banii necesari, va aparea ceva mai scump. Si asta again and again and again…. Odata cu cresterea bugetului, se ridica si nevoia indeplinirii satisfactiilor .
Si, partea mea favorita…diferenta dintre mine si celelalte reprezentante a sexului frumos. Clar, nu am putut fi niciodata tipul acela de feminista 100%. Pentru ca this is not me! Apropiatii mei stiu despre mine ca sunt misogina si au dreptate. Uite de de ce, in general femeile se nasc cu o gandire mostenita de la mame, bunici, sorori etc. De exemplu , telenovelele…deci nu esti fata daca nu te uiti la telenovele. De ce? Pentru ca de cand esti mica mama, bunica te ia sa te uiti cu ele la episodul de la ora 13:00,dupa care urmeaza cel de la 17:00 … Vrei, nu vrei, intelegi ,nu intelegi, stai acolo sa te uiti si o sa te invete ca toti barbatii sunt niste PORCI, ca o sa ne insele cu toate femeile,cunostintele si cu care apuca, iar la sfarsitul serialului isi dau seama ca s-au terminat femeile si se intorc cu coada intre picioare la noi ,si noi o sa-i iertam si o sa le facem vreo 5 copii . Bineinteles, ca trebuie sa invatam ca unicul barbat pentru noi e un tip bine facut, cu parul pe spate,creol , cu o avere inestimabila si desigur il cheama Jose Armando ori Fernando. Eu spre deosebire de altele fugeam in camera in care tata si fratele meu se uitau la meci si le spuneam ca mama si bunica sunt niste Proaste, ca ele chiar cred ce se intampla la televizor. Si ma distram copios vazand pe ecran niste baieti care alergau dupa o minge si cateodata se mai si impiedicau…iar tatal meu era nervos si tipa sau urla de bucurie cand se inscria un gol. Nu aveam eu habar de ce se intampla, dar stiam ca imi place, in comparative cu ceea la ce se uita mama. Abia acum realizez ca am ales bine!
Monday, September 12, 2011
you said...forever!
Don't play games will be dangerous if you fuck me over 'cause if I get burnt I will show you what it's like to hurt 'cause I been treated like dirt before you...
Nobody knows me I'm cold, frozen as snow I show no emotion whatever so. It's like an explosion every time I hold you, I wasn't joking when I told you you take my breathe away! I do whatever it takes when I'm with you I get the shakes, my body aches when I ain't ,with you I have zero strength.
There's no limit on how far I would go ,no boundaries, no lengths. Why do we say that until we get that person that we thinks gonna be that one and then once we get 'em it's never the same? You want them when they don't want you Soon as they do feelings change! And I would done anything for you to show you how much I adored you !
Friday, September 9, 2011
Subscribe to:
Posts (Atom)







